"... Intuiesc la orizont,
strălucitor în scufundare,
continentul meu fabulos
de dincolo, care m-a dat afară
îmbrăcată în giulgiu"
Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann
Marin Sorescu
....cand ceasul iti trezeste visele cele mai faine, si ti vine sa l cauti pe ala care a inventat chestia aia sa sune, sa i bagi capul in interior si sa i futi un pumn!...
La mine a fost telefonul, il tin intr o alta camera pentru ca ma enerveaza cand suna...pana ajung la el ma calmez!..Astazi insa nervii mi au trecut repede visele erau parca realitate...asa ca am luat telefonul si m am cufundat cu el cu tot in nori!
...Si dupa ce iti rasfeti privirile printre sculpturi o iei pe sub faleza de calcar catre biserica dintr o piatra!...Vei trece cu siguranta pe langa grotele preistorice(aprox 4000 ani), pe care nu ai sa le observi. Dupa ce mergi 10-15 minute admirand peisajul ajungi la biserica, deschizi poarta iar sus, in stanga gasesti Necropola tracică datata cam din 800 – 600 î.Ch.
Aceasta excursie a fost facuta intr o zi si pot spune ca a fost o zi in care am uitat pur si simplu de tmp!
...si daca ti pleci privirea ii gasesti parca inghetati de timp prin iarba cu pielea brazdata de ghearele anotimpurilor povestindu ti de omul cu dalta!
...Am un obicei, imi beau cafeaua, a doua, la dugheana din colt savurand presa. Azi am observat un lucru extraordinar - au schimbat barmanii, da, doi barmani inlocuiti brutal de o doamna blonda, cu voce tabacica careia i-au trebuit doua minute sa caute pretul la cafea...La masa vecina un grup de pensionari discuta despre etimologia cuvantului "carcalete", iar in timp ce acestia discutau si dezbateau aprins un batran aburit de alchool a castigat la jocurile electronice din aceeiasi incapere 650 RONI...Asta da carcalete!
Am plecat din Bucuresti intr o alta Romanie unde timpul parca a luat o razna...Era asa de liniste incat auzeai pietrele cum iti povestesc inceputurile lumii!...Asadar, Naeni in cautarea mormantului tracic! Prima oprire, tabara de sculptura!
'' Da, plouă şi sună umil
Ca tot ce-i iubire şi ură-
Cu-o muzică tristă, de gură,
Pe-aproape s-aude-un copil.''
G.Bacovia
Barcelona...nu mi a placut, un oras turistic artificial, nu am vizitat nici Sagrada, nici stadionul, am vrut pur si simplu sa ma ratacesc printre stradute...Barcelona nu, nu avea stradute!
Insa langa Barcelona am descoperit Caminito del Rey...poate ca mi place mie prea mult muntele, dar a fost una dintre cele mai mari bucurii pe care mi lea oferit Spania!
Imi place sa calatoresc pe drumuri ascunse, imi place sa descopar sate, case, ferestre ramase pentru a ne arata simplitatea timpului trecut!
Bucurestiul e tare fain noaptea, are un farmec anume, un anumit tip de oameni, oameni cu chef de viata, oameni care se duc tarziu la culcar...