Monday, February 25, 2019
JUCATORUL DE SAH...(partea a doua)
(Despre nimic)''...De dimineata pana noaptea si de noaptea pana dimineata, simturile mele nu primeau de loc hrana, ramaneai doar cu tine, singur cu propriul tau trup si cu cele patru sau cinci obiecte mute-masa, pat, fereastra, lighean. In oceanul negru al acelei traiai ca un scafandru sub un clopot de sticla, ba chiar ca un scafandru care simte deja ca franghia care il leaga de restul lumii s-a rupt si ca nu va mai fi tras afara din strafundurile mute. N-aveai nimic de facut, nimic de auzit, nimic de vazut, iar in jur,peste tot si neintrerupt, era Nimicul, un vid fara spatiu si timp.''
Stefan Zweig-Jucatorul de Sah
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Bucurestiul in noapte
Bucurestiul e tare fain noaptea, are un farmec anume, un anumit tip de oameni, oameni cu chef de viata, oameni care se duc tarziu la culcar...
-
Candva starlucitoare in drumuri nationale acum ramase singure, ca niste monstrii ce respira incet ca si cum ar fi ultima respiratie...Au far...
-
Ceea ce vedeti ai sus este urma unor frumoase povesti..o alta carte a muntilor inchisa - cabana Leota, oare cate povesi au fost spuse aici...
-
privirile sunt ceva ce vin din noi si daca vin din noi sunt atat de greu de prins si surprins in fotografie...cred ca inseamna sa fii tu.
No comments:
Post a Comment